Obsesii...

Plouă...
Nu ştiu nimic...
De zile, de ani,
Fără a găsi
Cum ar fi altă viaţă...
Acelaşi tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Din nici un timp...
Ca noaptea ploioasă
De-afară...

Dulci obsesii imi viziteaza camera intunecata...Si stau...Meditez...Am obosit...Nu mai pot gandi...Singura obsesie care in fiecare minut imi preceda mintea ai ramas tu...As putea gandi neincetat la tine,la noi,dar nu mai exista un noi ci doar tu si doar eu! Mintea mea bolnava poate vede altceva dar nu ma pot opri din trairea acestei obsesii... TE URASC!TE IUBESC!TE VREAU! un amalgam de sentimente imi trec vag prin minte si imi pulseaza mintea...nu mai...e prea mult...dulci obsesii ma ametesc...